Home Copii mici 1-5 ani Află care sunt cele mai întâlnite tradiţii şi superstiţii despre sarcină şi copii şi de unde provin ele

Află care sunt cele mai întâlnite tradiţii şi superstiţii despre sarcină şi copii şi de unde provin ele

de bebee
2,1K views

Încă din vremea strămoşilor, tradiţiile şi obiceiurile se păstrau cu sfinţenie. Chiar şi în zilele noastre, acestea sunt litere de lege, mai ales în mediul rural, acolo unde legile nescrise ale lumii satului trebuie respectate.

Articolul următor vine să îţi prezinte câteva dintre aceste tradiţii, obiceiuri şi superstiţii care s-au ţesut de-a lungul timpului în jurul sarcinii şi copiilor. De la lăuzie şi botez, până la ruptul turtei sau a vândutului pe fereastră, fiecare va fi explicat în parte în rândurile care urmează.

  • LEGĂTURA DINTRE BISERICĂ ŞI ACESTE TRADIŢII

După cum bine ştim, Biserica se opune vehement asupra ghicirii viitorului şi a sorţilor, însă chiar şi aşa, acest lucru nu i-a împiedicat pe oamenii care au “frică de Dumnezeu” să le îmbine pe cele două, respectiv dreapta credinţă cu aceste obiceiuri considerate păgâne. De aici, au luat naştere tradiţii care sunt respectate cu sfinţenie chiar şi în zilele noastre.

  • Femeia nu are voie să fure, căci altfel copilul va deveni hoţ, iar din aceeaşi cauză, acestuia nu trebuie să i se taie unghiile până la botez. Această tradiţie nu are însă niciun fundament real, deoarece micuţul va face exact ceea ce vede la părinţi, iar simpla tăiere a unghiilor nu are nimic de-a face cu felul în care se va forma mai târziu caracterul său.
  • “Apa copilului” se ţine obligatoriu 40 de zile. Conform obiceiului, imediat după naştere, cineva apropiat familiei o va duce la preot spre a fi sfinţită. Mai apoi, timp de 40 de zile, ea va fi folosită la baia de seară a copilului picurând câte puţin în apă. Se credea despre ea că are puteri magice şi poate fi folosită la vrăji, iar în cazul în care mama nu se simte bine, aceasta poate să bea câte puţin, dar în rest, nimeni altcineva.
  • În cazul în care copilul este bolnav şi nu se poate vindeca, el trebuie vândut, iar numele său să fie schimbat. În anumite zone ale ţării, primului trecător care se zăreşte îi va fi oferit copilul pe fereastră, cu o lumânare aprinsă, sau aşezat pe un făraş cu cenuşă. Omul acesta va da un alt nume pruncului şi îl va oferi mamei înapoi pe uşă. Religia este de altă părere şi spune că, în caz de boală, micuţul se întinde pe jos, în calea preotului, iar slujitorul bisericii va trece peste el atunci când iese cu Sfintele Daruri. În cazuri mai deosebite, preotul se va dezbrăca de haine peste cel în suferinţă.
  • Tăiatul moţului şi ruperea turtei la vârsta de un an sunt nişte tradiţii despre care nimeni nu poate spune exact de unde vin, de ce se fac şi ce reprezintă. Se spune că nu este bine ca pruncul să fie tuns înainte de împlinirea vârstei de un an, iar momentul culminant îl reprezintă alegerea unui singur obiect de pe o tăviţă, acest lucru fiind considerat decisiv pentru viitorul celui mic…

CITEȘTE ȘI:

Bebee.ro foloseste cookie-uri proprii si ale tertilor. Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Accept Read More