Sari la conținut
Bebee
Copii

10 motive invocate împotriva vaccinării copilului și ce se știe

· 7 min de citit

Există motive medicale reale pentru care un vaccin se amână sau nu se face, dar sunt puține și le stabilește medicul, pentru fiecare copil în parte. Cele mai multe dintre motivele care circulă printre părinți și pe internet nu se regăsesc printre ele: pornesc de la temeri de înțeles, însă nu sunt susținute de datele adunate în zeci de ani de vaccinare. Articolul le ia pe rând pe cele zece auzite cel mai des.

Dacă ai îndoieli, nu ești un părinte rău. Cine pune întrebări înainte de o injecție făcută unui copil sănătos își face datoria. Contează de unde îți iei răspunsurile.

Temeri legate de siguranță

1. „Vaccinurile provoacă autism”

Este teama cea mai răspândită și cea mai bine cercetată. A pornit de la un articol publicat în 1998, pe doar doisprezece copii, care sugera o legătură între vaccinul ROR și autism. Articolul a fost retras de revista care îl publicase, după ce s-au găsit nereguli grave, iar autorul principal și-a pierdut dreptul de a practica medicina în Marea Britanie. De atunci, studii pe sute de mii de copii din mai multe țări nu au găsit nicio legătură.

Confuzia are o explicație. Primele semne de autism devin vizibile cam la vârsta la care se face vaccinul. Că două lucruri se petrec în aceeași perioadă nu înseamnă că unul îl produce pe celălalt.

2. „Conțin substanțe periculoase”

Pe prospect apar nume care sperie: săruri de aluminiu, urme de formaldehidă, conservanți. Aluminiul este folosit de multe decenii în cantități foarte mici, ca să întărească răspunsul imun; copilul primește aluminiu și din lapte, fie el matern sau formulă. Formaldehida se găsește în mod natural în corpul omului. Tiomersalul, conservantul cu mercur despre care s-a discutat mult, a fost scos din majoritatea vaccinurilor de rutină pentru copii, deși cercetările nu arătaseră că ar face rău în acele doze.

Dacă vrei să știi ce conține un anumit vaccin, cere-i medicului prospectul și parcurgeți-l împreună.

3. „Sunt prea multe și prea devreme”

Sistemul imunitar al unui sugar are de-a face, din prima zi, cu un număr uriaș de microbi: pe piele, în gură, în tot ce atinge. Pe lângă aceștia, componentele din vaccinuri reprezintă o cantitate neînsemnată. Vaccinurile se fac devreme tocmai pentru că bolile respective sunt cele mai periculoase la vârste mici. Tusea convulsivă, de pildă, este gravă mai ales în primele luni de viață.

4. „Reacțiile adverse sunt mai rele decât boala”

Reacțiile obișnuite sunt ușoare și trec în una-două zile: roșeață sau durere la locul injecției, febră moderată, agitație ori somnolență. Reacțiile grave, cum este cea alergică severă, există, dar sunt foarte rare; din acest motiv ți se cere să mai rămâi puțin în cabinet după vaccin. De cealaltă parte, rujeola poate duce la pneumonie și la inflamația creierului, iar tusea convulsivă poate opri respirația unui sugar. Riscurile nu se compară.

Păreri despre boli și despre imunitate

5. „Bolile acestea au dispărut”

Unele au devenit rare tocmai datorită vaccinării și se întorc atunci când numărul copiilor vaccinați scade. România a trecut în ultimii ani prin epidemii de rujeolă, cu mii de îmbolnăviri și cu decese, cele mai multe la copii nevaccinați. Poliomielita, aproape uitată în Europa, mai circulă în câteva zone ale lumii și poate fi adusă oricând.

6. „Imunitatea obținută prin boală e mai bună”

Trecerea prin boală lasă într-adevăr imunitate, la unele infecții chiar mai durabilă. Prețul este boala însăși, cu toate complicațiile ei posibile. Vaccinul urmărește să obțină protecția fără acest risc. Pentru tetanos, nici măcar boala nu lasă imunitate.

7. „Îl alăptez, deci e protejat”

Laptele matern aduce anticorpi și scade riscul unor infecții, mai ales digestive și respiratorii. Nu oferă însă protecție suficientă împotriva rujeolei, a tusei convulsive sau a poliomielitei. Alăptarea și vaccinarea se completează; una nu o înlocuiește pe cealaltă.

8. „Dacă ceilalți sunt vaccinați, al meu nu are nevoie”

Imunitatea de grup funcționează doar când aproape toți copiii sunt vaccinați. Pentru rujeolă, pragul este de aproximativ 95%, iar în România acoperirea a coborât sub el. În plus, această protecție este gândită pentru cei care chiar nu pot fi vaccinați: nou-născuții, copiii cu boli ale sistemului imunitar, cei aflați în tratament pentru cancer.

9. „O alimentație bună și un stil de viață sănătos ajung”

Un copil bine hrănit și odihnit trece mai ușor prin multe infecții, dar asta nu-l apără de virusul rujeolei sau de bacteria tetanosului. Nu se cunoaște niciun aliment, vitamină ori ceai care să producă anticorpi specifici împotriva acestor boli. Despre ce ajută și ce nu, vezi articolul despre întărirea sistemului imunitar la copii.

10. „Copilul meu e răcit, alergic sau a făcut febră data trecută”

Aici se află singura categorie în care există uneori un motiv întemeiat, și de aceea merită discutată separat.

Când se amână sau nu se face un vaccin

Situațiile de mai jos sunt cele recunoscute în mod obișnuit. Hotărârea aparține medicului.

  • Boală acută cu febră mare. Vaccinul se amână până când copilul se simte bine. O răceală ușoară, fără febră, nu este de regulă un motiv de amânare.
  • Reacție alergică severă la o doză anterioară sau la un component al vaccinului. Acel vaccin nu se repetă; medicul alergolog poate evalua variantele.
  • Imunitate grav scăzută, din cauza unei boli sau a unui tratament. Vaccinurile cu virus viu atenuat, cum este ROR, se evită sau se amână în aceste situații.
  • Prematuritate ori boli cronice. De cele mai multe ori nu sunt contraindicații. Dimpotrivă, acești copii au mai multă nevoie de protecție; uneori schema se adaptează.

Alergiile obișnuite, eczema, faptul că un frate a avut o reacție ușoară sau febra moderată după doza precedentă nu sunt, în general, motive de renunțare. Spune-i însă medicului tot ce știi, pentru că el pune lucrurile cap la cap.

Cum să porți discuția cu medicul

Scrie-ți întrebările înainte. Cere să vezi schema de vaccinare și să ți se spună ce boală previne fiecare vaccin; lista este și în articolul despre vaccinurile necesare copiilor, pe vârste. Întreabă ce reacții pot apărea și ce faci dacă apar. Dacă ai citit ceva care te-a speriat, arată-i sursa.

Un medic bun nu se supără pe întrebări. Dacă nu primești răspunsuri, poți cere și a doua părere, tot de la un medic.

Întrebări frecvente

Sunt obligatorii vaccinurile din schema națională?

Vaccinurile din programul național sunt recomandate și se fac gratuit la medicul de familie. Regulile privind înscrierea în colectivitate se pot modifica, așa că verifică la medic sau la direcția de sănătate publică ce este valabil acum.

Ce fac dacă am sărit peste un vaccin?

Nu se reia totul de la început. Medicul de familie stabilește o schemă de recuperare, potrivită vârstei copilului.

Pot împărți vaccinurile în mai multe vizite?

Schema este gândită ca protecția să apară cât mai devreme. Împărțirea ei lasă copilul descoperit mai mult timp și înseamnă mai multe înțepături, fără un beneficiu dovedit. Dacă ai un motiv anume, discută-l cu medicul.

Unde găsesc și argumentele pentru vaccinare?

În articolele 10 motive ca să vaccinăm bebelușul și este bine să vaccinăm copilul.

Acest text informează și nu ține locul unei consultații. Decizia despre vaccinarea copilului tău se ia cu medicul de familie sau cu medicul pediatru, care îi cunoaște istoricul.

Citește și

Produse pentru copii

Cookies & confidențialitate

Folosim cookies și tehnologii similare pentru a oferi o experiență optimă, a măsura traficul și a personaliza conținutul. Poți accepta tot, refuza tot, sau alege ce permiți. Detalii

Setări cookies