Sari la conținut
Bebee
Copii

Copilul meu fumează, cum îl ajut să renunțe la țigări

· 7 min de citit

Dacă ai aflat că fiul sau fiica ta fumează, o ceartă zdravănă și o pedeapsă nu îl vor face să renunțe. Cel mult îl vor învăța să se ascundă mai bine. Ce funcționează de obicei este o discuție calmă, în care afli de ce fumează, îi spui limpede ce crezi și îl ajuți să își găsească propriul motiv de a se lăsa. Dacă fumează zilnic, e bine să ajungeți și la medic, pentru că dependența de nicotină se instalează repede la această vârstă.

Tot ce urmează este valabil și pentru țigările electronice și pentru tutunul încălzit. Și ele conțin nicotină și dau dependență, chiar dacă miros a fructe și nu lasă scrum.

Pasul 1. Liniștește-te înainte să deschizi subiectul

Ai găsit un pachet în ghiozdan sau un dispozitiv de vapat în buzunarul gecii. Primul impuls e să îl iei la rost pe loc. Amână o zi. Vorbește întâi cu celălalt părinte, ca să aveți aceeași poziție, și alege un moment în care nu sunteți niciunul grăbit sau nervos.

Scopul primei discuții este unul singur: să rămână deschisă calea pentru a doua.

Pasul 2. Întreabă înainte să ții predici

Începe cu ce ai văzut, fără capcane. „Am găsit asta în geaca ta. Nu vreau să ne certăm, vreau să înțeleg.” Apoi ascultă. Contează mult să afli:

  • de când fumează și cât de des;
  • dacă o face doar cu prietenii sau și singur;
  • ce îi dă țigara: se liniștește, se simte acceptat în grup, îi trece foamea, pare mai mare.

Răspunsul la ultima întrebare îți arată de unde să apuci problema. Cine fumează ca să facă parte din gașcă are nevoie de altceva decât cine fumează ca să facă față emoțiilor de dinaintea tezei.

Pasul 3. Dă-i informații care contează pentru el

Cancerul de plămâni de la 60 de ani nu sperie pe nimeni la 15. Adolescenții trăiesc în prezent, așa că vorbește-i despre ce se întâmplă acum:

  • respirația mai scurtă la fotbal, la înot, la alergare;
  • mirosul din haine și din păr, dinții îngălbeniți;
  • banii de buzunar care se duc lunar pe țigări, adunați pe un an;
  • faptul că nicotina prinde mai repede și mai tare un creier aflat în creștere, iar cine începe devreme se lasă mai greu;
  • ideea, la care adolescenții sunt sensibili, că o industrie întreagă câștigă din dependența lui. Nimănui nu-i place să fie manipulat.

Spune lucrurile o dată, corect, fără să exagerezi. Dacă îl prinzi cu o sperietoare falsă, nu te mai crede nici la cele adevărate.

Pasul 4. Spune-ți poziția limpede

A fi înțelegătoare nu înseamnă a fi de acord. Poți spune: „Nu sunt de acord să fumezi și nu o să-ți dau bani pentru asta. În casă și în mașină nu se fumează. Și vreau să te ajut să te lași.”

Regulile simple, anunțate calm, țin mai bine decât amenințările. E de ajutor să știe și că vânzarea de tutun către cei sub 18 ani este interzisă prin lege, deci cineva încalcă legea ca el să aibă țigări.

Pasul 5. Uită-te la tine

Dacă tu sau celălalt părinte fumați, o să vă spună asta în față, și are dreptate. Nu îți anulează dreptul de a-i cere să renunțe, dar îți cere sinceritate: „Da, fumez, mi-e foarte greu să mă las și tocmai de aceea nu vreau să ajungi ca mine.” Și mai convingător este să încercați împreună.

Până atunci, nu fuma lângă el și nu lăsa pachete la îndemână prin casă.

Pasul 6. Ajută-l să își facă un plan

Hotărârea trebuie să fie a lui. Tu poți ajuta cu partea practică:

  1. Motivul lui. Să și-l scrie undeva: echipa de baschet, banii pentru o chitară, o prietenă care nu suportă mirosul.
  2. O dată de început, în următoarele două săptămâni, nu „de la vară”.
  3. Momentele grele. Pauza mare, drumul spre casă, petrecerile. Ce face în locul țigării în fiecare dintre ele?
  4. Un răspuns pregătit pentru când i se oferă una. Ceva scurt, pe care să îl poată spune fără să pară ciudat.
  5. Ceva pentru mâini și pentru gură în primele zile: apă, gumă fără zahăr, semințe.
  6. Mișcare. Sportul scade pofta de fumat și umple timpul. Am scris despre asta în de ce e important să ne lăsăm copiii să facă sport.
  7. Un aliat. Un prieten care se lasă odată cu el sau care nu fumează.

Pasul 7. Cereți ajutor dacă e dependent

Semne că nu mai e doar un obicei de gașcă: fumează în fiecare zi, fumează singur, prima țigară e imediat după trezire, devine nervos și neliniștit când nu are, a încercat să se lase și n-a reușit.

În acest caz, mergeți la medicul de familie sau la pediatru. Medicul poate evalua dependența și vă poate îndruma către un cabinet de consiliere pentru renunțarea la fumat sau către un psiholog. Nu îi da din proprie inițiativă plasturi, gume cu nicotină sau alte produse de înlocuire. Dacă și ce i se potrivește unui minor hotărăște doar medicul. Nici trecerea pe țigara electronică nu e o soluție, fiindcă menține dependența de nicotină.

Pasul 8. Așteaptă-te la recăderi

Puțini reușesc din prima, adulți sau adolescenți. Dacă îl prinzi din nou cu o țigară după două săptămâni de pauză, nu îi spune că te-a dezamăgit. Întreabă-l ce s-a întâmplat în ziua aceea, ce a mers bine în cele două săptămâni și ce ar face altfel. Fiecare încercare îl apropie de cea reușită.

Laudă efortul, nu doar rezultatul. O săptămână fără țigări e un lucru mare.

Ce nu dă rezultate

  • Scotocitul zilnic prin lucruri și mirositul hainelor. Îl învață doar să ascundă mai bine.
  • Pedepsele grele, de tipul „o lună fără telefon”. Mută lupta de la țigară la tine.
  • Umilirea de față cu alții.
  • Pusul să fumeze un pachet întreg „ca să i se facă rău”. Este o metodă periculoasă și fără niciun efect.
  • Mita mare, care ține cât ține premiul. O răsplată mică pentru fiecare etapă e altceva și poate ajuta.
  • Interzicerea prietenilor care fumează. Îi va vedea oricum. Mai util este să vorbiți despre presiunea grupului; vezi și ce facem dacă adolescentul are un anturaj nepotrivit.

Întrebări frecvente

Țigara electronică este mai puțin periculoasă pentru un adolescent?

Nu este o alternativă sigură. Cele mai multe lichide conțin nicotină, care dă dependență și afectează un creier aflat în dezvoltare, iar efectele pe termen lung ale vapatului nu sunt încă pe deplin cunoscute.

Cât de repede apare dependența de nicotină la adolescenți?

Mai repede decât la adulți. Unii adolescenți au simptome de dependență chiar și când fumează doar ocazional, la câteva săptămâni de la primele țigări.

Să îl pedepsesc dacă l-am prins fumând?

Regulile clare sunt utile, de exemplu fără fumat în casă și fără bani pentru țigări. Pedepsele aspre duc de obicei la minciună, nu la renunțare.

La cine merg dacă nu reușește să se lase?

La medicul de familie sau la pediatru, care vă poate trimite către consiliere specializată. Un psiholog ajută atunci când fumatul este legat de anxietate, tristețe sau probleme la școală.

Rândurile de mai sus sunt sfaturi generale pentru părinți și nu țin locul unui consult medical. Păstrarea legăturii cu el în toată această perioadă contează mult; câteva repere găsești în articolul despre cum interacționăm cu adolescenții.

Citește și

Produse pentru copii

Cookies & confidențialitate

Folosim cookies și tehnologii similare pentru a oferi o experiență optimă, a măsura traficul și a personaliza conținutul. Poți accepta tot, refuza tot, sau alege ce permiți. Detalii

Setări cookies