Nume românești vechi care merită readuse la viață
· 7 min de citit
Bunicii noștri nu-și puneau problema numelui. Copilul primea numele nașului, al unui bunic sau al sfântului din ziua aceea. Așa au ajuns până la noi nume românești vechi pe care le citim azi în manualele de istorie și în culegerile de basme, dar tot mai rar în cataloagele școlilor.
Am ales mai jos peste douăzeci și cinci dintre ele. Este o selecție a redacției, fără pretenții de clasament. Și o precizare cinstită: aproape niciun nume „românesc vechi” nu este românesc la origine. Cele mai multe vin din slavă, din greacă sau din ebraică. Românești le-au făcut cei care le-au purtat aici, sute de ani la rând.
Nume de voievozi
Sunt primele care le vin în minte multora și, în ultima vreme, primele care se întorc.
Mircea vine dintr-o rădăcină slavă, „mir”, cu sensul de „pace”. Mircea cel Bătrân i-a dat locul în istorie. Nu are sfânt în calendar, iar purtătorii serbează de obicei doar ziua de naștere.
Radu vine tot din slavă, de la „rad”, „bucuros”. L-au purtat mulți domni ai Țării Românești, începând cu Radu I. Are numai două silabe și e ușor de rostit.
Vlad se leagă de un verb slav care înseamnă „a stăpâni”. Vlad Țepeș l-a făcut cunoscut în toată lumea. Dintre toate numele de voievozi, este cel care a revenit cel mai repede.
Dragoș vine de la „drag”. Potrivit tradiției din cronici, Dragoș Vodă a descălecat în Moldova venind din Maramureș. Numele are o căldură pe care sensul o explică singur.
Bogdan înseamnă „dat de Dumnezeu” în slavă. Bogdan I este socotit întemeietorul Moldovei de sine stătătoare. Are același înțeles ca Teodor și Matei, spus în altă limbă.
Mihnea este o formă veche pornită de la Mihai. A fost nume de domni munteni și aproape numai atât, până când l-au reluat părinții din ultimele decenii.
Șerban a fost la început un nume dat după neam, cu sensul de „sârb”. Șerban Cantacuzino, domnul sub care a început tipărirea Bibliei de la București, îl face ușor de ținut minte.
Iancu este o formă a lui Ioan. Iancu de Hunedoara i-a dat faima, iar Avram Iancu l-a purtat ca nume de familie. Sună tineresc și azi.
Nume de doamne și de domnițe
Ilinca a pornit de la Elena, prin Ileana. O găsim în documente vechi din Țara Românească și din Moldova. Dintre numele din această listă, este cel care s-a întors cel mai hotărât printre copiii de acum.
Ruxandra este o variantă a numelui Roxana, de origine persană. Doamna Ruxandra, soția lui Alexandru Lăpușneanu, apare și în nuvela lui Costache Negruzzi.
Voichița este numele uneia dintre soțiile lui Ștefan cel Mare, Maria Voichița, fiica lui Radu cel Frumos. Are origine slavă.
Smaranda înseamnă „smarald” și vine din greacă. A fost nume de jupânese și de țărănci deopotrivă. Smaranda Creangă, mama povestitorului, este cea mai cunoscută purtătoare.
Catinca și Zamfira țin de aceeași epocă. Prima este un alint al Ecaterinei, ajuns nume întreg. A doua înseamnă „safir” și a rămas în literatură prin „Nunta Zamfirei” a lui George Coșbuc.
Nume din basme și din legende
Ileana este forma populară a Elenei. Ileana Cosânzeana este poate cea mai cunoscută eroină a basmelor românești. Se serbează pe 21 mai.
Sânziana poartă numele zânelor și al florilor de la mijlocul verii. Ziua ei este 24 iunie, sărbătoarea Sânzienelor.
Dochia vine din grecescul Evdochia, „bunăvoință”. Legenda Babei Dochia, cu cele nouă cojoace lepădate pe munte, se leagă de 1 martie, când este pomenită și Sfânta Evdochia. Numele aproape că a dispărut din acte, așa că poate fi numărat printre cele mai rare din listă.
Aleodor vine din basmul „Aleodor Împărat”, cules de Petre Ispirescu. Originea lui nu este lămurită.
Nume din satul de altădată
Aici sunt numele din calendar, date cândva aproape fiecărui copil și lăsate deoparte de generațiile de la oraș.
Ion este forma populară a lui Ioan, „Dumnezeu este milostiv”. Ion al lui Rebreanu și Ion Creangă arată cât de adânc a intrat în cultura noastră. Onomastica este pe 7 ianuarie.
Gheorghe înseamnă „lucrător al pământului” în greacă și se serbează pe 23 aprilie. Forma de alint Ghiță a ajuns ea însăși nume. O poartă cârciumarul din „Moara cu noroc” a lui Slavici.
Vasile vine din grecescul „basileus”, „împărat”. Sfântul Vasile cel Mare este sărbătorit pe 1 ianuarie. A fost, generații la rând, unul dintre cele mai date nume la români.
Dumitru se serbează pe 26 octombrie. Numele vine din greacă și la origine însemna „închinat zeiței Demetra”. Există și în forma cărturărească Dimitrie, ca la Dimitrie Cantemir.
Ilie înseamnă în ebraică „Domnul este Dumnezeul meu”. Sfântul Ilie, pe 20 iulie, este una dintre cele mai mari sărbători ale verii la țară.
Toma înseamnă „geamăn” în aramaică. Sfântul Apostol Toma este pomenit pe 6 octombrie. Fiind atât de scurt, a rămas ușor de purtat și azi.
Grigore vine din greacă și înseamnă „cel treaz, cel care veghează”. Cronicarul Grigore Ureche l-a purtat în secolul al XVII-lea. În calendar, Sfântul Grigorie Teologul are ziua pe 25 ianuarie.
Paraschiva vine dintr-un cuvânt grecesc pentru ziua de vineri. Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași este sărbătorită pe 14 octombrie. Există și forma Parascheva, cea din calendar.
Nume care amintesc de daci și de romani
Traian și Decebal au intrat în uz mai târziu, în secolul al XIX-lea, odată cu interesul pentru originile poporului. Traian este numele împăratului roman. Sensul lui Decebal nu se cunoaște sigur.
Horia s-a răspândit după răscoala din 1784 și este pus de obicei în legătură cu verbul ardelenesc „a hori”, a cânta.
Dacian este mai nou decât pare. A fost făcut pornind de la numele dacilor.
Care dintre ele se potrivesc unui copil de azi
Nu toate numele vechi se întorc la fel de ușor. După urechea noastră, se împart în trei.
Unele s-au întors deja: Ilinca, Vlad, Radu, Mircea, Dragoș. Le auzi la grădiniță și nu miră pe nimeni.
Altele sunt pe drum. Smaranda, Catinca, Ruxandra, Sânziana, Iancu, Mihnea, Toma se aud din nou, deocamdată rar.
Iar câteva cer curaj. Dochia, Paraschiva, Vasile, Gheorghe sau Dumitru sună, pentru mulți, a nume de bunic. Tocmai de aceea le aleg unii părinți, pe prima poziție sau, mai des, pe a doua.
Dacă șovăi, poziția a doua este o cale bună. Un Matei Vasile sau o Sofia Paraschiva păstrează numele bunicului în familie și îi lasă copilului un prenume de toate zilele.
Mai e de luat în seamă forma. Multe nume vechi au două variante, una populară și una din calendar: Ion și Ioan, Dumitru și Dimitrie, Paraschiva și Parascheva, Ileana și Elena. Alege-o pe cea folosită în familia voastră. În acte se trece una singură.
Întrebări frecvente despre numele românești vechi
Care sunt cele mai cunoscute nume românești vechi de băieți?
Mircea, Radu, Vlad, Dragoș și Bogdan sunt nume de voievozi. Ion, Gheorghe, Vasile, Dumitru și Ilie sunt numele din calendar ale satului de altădată.
Ce nume vechi de fete se dau din nou?
Ilinca este cel mai răspândit dintre ele. Smaranda, Catinca, Ruxandra, Ileana și Sânziana se aud tot mai des, după cum observăm noi, fără să avem cifre.
Numele românești vechi sunt românești la origine?
Cele mai multe nu. Mircea, Radu, Vlad și Bogdan au rădăcini slave, Gheorghe, Vasile și Smaranda vin din greacă, iar Ion și Ilie din ebraică. Sunt românești prin felul în care au fost purtate și adaptate aici.
Au aceste nume o zi în calendar?
Cele de sfinți au: Ion pe 7 ianuarie, Gheorghe pe 23 aprilie, Ilie pe 20 iulie, Toma pe 6 octombrie, Paraschiva pe 14 octombrie, Dumitru pe 26 octombrie. Mircea, Radu, Vlad și Dragoș nu au sfânt în calendarul ortodox.